• Am corectat articolele și le-am reformatat în funcție de caz. Dacă mai vedeți erori, lăsați-mi un comentariu la articolul vinovat.
• În multe locuri am corectat erori de conținut sesizate de voi.
• Am creat o pagină pe Facebook (apropo, o găsiți aici și aștept să dați un like .
• Am lucrat puțin la crearea de legături între articole pentru a simplifica navigarea între ele.
• Am refăcut sistemul de comentarii și am pus disponibile majoritatea opșiunilor pe care le permite WordPress

Am integrat site-ul în Social Media:

• Există o pagină de Facebook, pagină care va promova articolele de aici, pentru a le face disponibile și acolo. O găsiți aici și nu uita să dai un like
• Există un profil disponibil pe Stumble Uppon. Îl găsiți aici, iar dacă aveți profil pe SU, dați-i un follow.
• Există și un profil pe Digg, la care aștept să îi dați follow aici.

Ce îmi propun în continuare:

• Să postez toate materialele pe Social Media. Toată lumea pare să fie prezentă acolo și vreau să integrez limba daneză cu SM.
• Să postez materiale noi, în măsura în care timpul mi-o va permite.
• Să răspund la întrebări și comentarii. Mă bucur să primesc comentarii la articole, așa că nu ezitați!
• Să găsesc o modalitate de a face disponibile resursele online. La început am postat online unele dicționare și ghiduri de pronunție (software). Site-urile pe care le-am sharuit le-au șters (le păstrează doar o perioadă limitată). Trebuie să mă gândesc la o altă soluție în acest sens. Orice sugestie este binevenită

Ce ai vrea TU să fac mai departe? Scrie-mi mai jos un comentariu dacă ai idei cu ce ți-ar fi de folos să găsești aici.

PS: Nu uita să dai un like și follow la profilul de Facebook, aici.

Florin

Numeralul cardinal din limba daneză se bazează pe sistemul multiplu de 20 (vigesimal) – tyve (douăzeci) fiind baza sistemului numeric.

Tres (forma scurtă pentru tresindstyve) înseamnă 3 × 20, adică 60; firs (forma scurtă pentru firsindstyve) este 4 × 20, adică 80. Halvtreds, adică (2 ½) × 20, adică 50.

Astfel avem:

0 – nul
1 – en, et
2 – to
3 – tre
4 – fire
5 – fem
6 – seks
7 – syv
8 – otte
9 – ni
10 – ti
11 – elleve
12 – tolv
13 – tretten
14 – fjorten
15 – femten
16 – seksten
17 – sytten
18 – atten
19 – nitten
20 – tyve
21 – enogtyve
22 – toogtyve
23 – treogtyve
24 – fireogtyve
25 – femogtyve
26 – seksogtyve
27 – syvogtyve
28 – otteogtyve
29 – niogtyve
30 – tredive

În continuare se va scrie cifra unităţilor, og (şi), cifra zecilor.40 – fyrre:
50 – halvtreds
60 – tres
70 – halvfjerds
80 – firs
90 – halvfems
100 – hundrede
200 – to hundrede
1000 – tusind
2000 – to tusind
10000 – ti tusind
1000000 – en million

Exemple:
34 = fireogtredive
78 = otteoghalvfjerds
165 = hundrede og femogtres
854 = otte hundrede og fireoghalvtreds
6581 = seks tusind femhundrede enogfirs

Numeralul ordinal

Numeralele ordinale se alcătuie astfel. Primele 13 numerale au formă proprie:

den første    = primul (prima)
den anden    = al doilea (a doua)
den tredie    = al treilea (a treia)
den fjerde    = al patrulea (a patra)
den femte    = al cincilea (a cincea)
den sjette    = al şaselea (a şasea)
den syvende    = al şaptelea (a şaptea)
den ottende    = al optulea (a opta)
den niende    = al nouălea (a noua)
den tiende    = al zecelea (a zecea)
den elvte    = al unsprezecelea (a unsprezecea)
den tolvte    = al doisprezecelea (a douăsprezecea)
den trettende    = al treisprezecelea (a treisprezecea)

Mai departe se va adăuga terminaţia –ende la numeralul cardinal (vezi la începutul articolului), cu excepţia tredive = 30; den tredivte = al treizecilea, a treizecea.

Exemplu:
den niogtyvende = al 29-lea, a 29-a.

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

sursa FOTO

Genul substantivului

Substantivul danez are 2 genuri: genul comun (rezultat din contopirea genului masculin cu cel feminin din daneza veche) şi genul neutru. În substantivele compuse genul este totdeauna cel al ultimului substantiv.

Articolul

Articolul este de 2 feluri: hotărât şi nehotărât. Pentru genul comun articolul nehotărât este en, de exemplu

en dreng = un băiat,

en pige = o fată,

en by = un oraş,

iar pentru genul neutru articolul nehotărât este et, de exemplu

et hus = o casă.

Articolul hotărât este enclitic (se adaugă la sfârşitul substantivului) ca şi în limba română şi este identic cu cel nehotărât.

Astfel vom avea la genul comun drengen = băiatul, byen = oraşul, iar la genul neutru huset = casa. Pentru substantivele terminate în -e, articolul hotărât devine -n la genul comun (pigen = fata), respectiv -t la cel neutru (æblet = mărul).

Exemple:

Genul comun (en) – Fælleskøn

en skole = o şcoală; skolen = şcoala

en gade = o stradă; gaden = strada

en by = un oraş; byen = oraşul

en bog = o carte; bogen = cartea

en dag = o zi; dagen = ziua

en måned = o lună; måneden = luna

en lærer = un profesor; læreren = profesorul

en ø = o insulă; øen = insula

en gang = un coridor; gangen = coridorul

en kantine = o cantină; kantinen = cantina

Genul neutru (et) – Intetkøn

et navn = un nume; navnet = numele

et hsu = o casă; huset = casa

et bord = o masă; bordet = masa

et brød = o pâine; brødet = pâinea

et bibliotek = o bibliotecă; biblioteket = biblioteca

et vej = un drum; vejet = drumul

et spørgsmål = o întrebare; spørgsmålet = întrebarea

et barn = un copil; barnet = copilul

et apotek = o farmacie; apoteket = farmacia

et tæppe = un covor; tæppet = covorul

Pluralul substantivelor (Flertal)

Majoritatea substantivelor pot fi împărţite în 3 grupe, după modul în care formează pluralul.

1) Plural prin adăugarea terminaţiei -e (Flertal i -e)

Substantivele din această grupă formează pluralul prin adăugarea terminaţiei -e la forma de singular.

Exemple:

dag = zi                      –          dage = zile

land = ţară                  –          lande = ţări

hus = casă                   –          huse = case

bord = masă                –          borde = mese

dreng = băiat              –          drenge = băieţi

stol = scaun                –          stole = scaune

La unele substantive, pe lângă primirea terminaţiei -er, are loc şi modificarea unei vocale (broder = frate; brødre = fraţi; fader = tată; fædre = taţi; moder = mamă; mædre = mame).

2) Plural prin adăugarea terminaţiei -er (Flertal i -er)

Substantivele acestei grupe primesc la plural terminaţia -er.

Exemple:

by = oraş                     –          byer = oraşe

bog = carte                 –          bøger = cărţi

billede = pictură         –          billeder = picturi

tæppe = covor            –          tæpper = covoare

træ = arbore                –          træer = arbori

pige = fată                  –          piger = fete

Se observă că substantivul bog (carte) la plural primeşte –er, iar o devine ø (asemănător se comportă şi substantivul hånd = mână, care la plural devine hænder = mâini).

3) Pluralul la care forma de singular este la fel cu cea de plural (Ental = Flertal)

Substantivele din această grupă nu primesc la plural nici o terminaţie.

Exemple:

sko = pantof               –          sko = pantofi

glas = pahar                –          glas = pahare

fjernsyn = televizor    –          fjernsyn = televizoare

brød = pâine               –          brød = pâini

år = an                        –          år = ani

dyr = animal               –          dyr = animale

Observaţii:

• Majoritatea substantivelor din această grupă sunt monosilabice de gen neutru.
• La substantivele străine terminate la singular în -ium, -eum, sau -æum, aceasta dispare la plural. Iată în continuare şi câteva substantive scrise la formele de singular şi plural:

Singular

Plural

După cum se vede de mai sus, pentru a scrie forma de plural hotărât (Flertal, bestemt) a substantivelor, la forma nehotărâtă a fost adăugat -ne (la grupa 3 s-a adăugat -ene).

Declinarea substantivului

În limba daneză există 2 cazuri:

• Nominativul (næunefold) care corespunde nominativului, dativului şi acuzativului şi
• Genitivul (ejefold).

La genitiv (singular şi plural) substantivul primeşte terminaţia -s. Substantivele terminate în -s, vor primi la genitiv -es sau ’s sau ’ (apostrof). Dacă este un grup de substantive (de exemplu Henrik şi Marie) s poate fi adăugat ambelor sau doar ultimului substantiv.
Exemple:
et dur = un animal        –    et durs = al (a, ai, ale) unui animal
drengen = băiatul        –    drengens = al (a, ai, ale) băiatului
drenegene = băieţii        –    drengenes = al (a, ai, ale) băieţilor
Henriks og Maries bøger    =    cărţile lui Henrik şi Marie
Henrik og Maries bøger    =    cărţile lui Henrik şi Marie

Observaţie: Cazul genitiv mai poate fi exprimat şi prin intermediul prepoziţiilor af, på, til etc.

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

sursa FOTO

Cele mai folosite conjuncţii sunt:

og = şi

eller = sau

men = însă

som = ca

da = când, fiindcă

hverken … eller … = nici … nici …

at = că

om = dacă

når = când

enten … eller … = ori … ori …

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

sursa FOTO

Cele mai utilizate prepoziţii sunt:

på = în, la, pe
i = în, la, pentru
til =la, până la
af =
fra = de la (from)
efter = după
med = cu
ved =
om =
over =pe, peste
under =sub, dedesubt
imellem =
foran =

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

Infinitivul

În limba daneză forma de infinitiv a verbelor se termină de obicei in -e şi este precedată de at.

Exemplu:

at komme        = a veni

at gå                = a merge

at arbejde        = a munci

Forma de indicativ prezent se formează prin adăugarea terminaţiei -r la forma de infinitiv (cu câteva excepţii) şi este aceeaşi la toate persoanele.

Exemplu:

at komme = a veni

jeg kommer                 = eu vin

du kommer                 = tu vii

han/hun kommer         = el/ea vine

vi kommer                  = noi venim

i kommer                    = voi veniţi

de kommer                 = ei/ele vine

at skrive = a scrie

jeg skriver                   = eu scriu

du skriver                   = tu scrii

han/hun skriver           = el/ea scrie

vi skriver                     = noi scriem

i skriver                       = voi scrieţi

de skriver                    = ei/ele scriu

at spise = a mânca

jeg spiser                     = eu mănânc

du spiser                     = tu mănânci

han/hun spiser = el/ea mănâncă

vi spiser                      = noi mâncăm

i spiser             = voi mâncaţi

de spiser                     = ei/ele mănâncă

Există unele verbe însă care la infinitiv au alte terminaţii: at bo (a locui), at synes (a gândi, a crede), at dø (a muri), at gå (a merge), etc.

O excepţie de la regula de mai sus o constituie verbele modale, care se conjugă într-un mod aparte precum şi alte câteva verbe.

Exemplu:

at have = a avea :                   jeg har = eu am

at være = a fi :                        jeg er = eu sunt

Jeg er fra København. (Eu sunt din Copenhaga.)

Peter kommer fra Odense. (Peter vine din Odense.)

Thomas har en guitar. (Thomas are o chitară.)

Karin spiser gerne pærer. (Karin mănâncă cu plăcere pere.)

Participiul trecut

Se formează adăugând -(e)t la forma de bază a verbului.

Exemplu:

at spiser = a mânca                             spist = mâncat

at have = a avea                                 haft = avut

at være = a fi                          været = fost

at gå = a merge                                  gået = mers

at rejse = a călători                             rejst = călătorit

at pleje = a juca                                  plejet = jucat

Unele verbe, pe lângă primirea terminaţiei -(e)t la participiu, îşi schimbă vocala radicală din rădăcină.

Exemplu:

at blive = a deveni                             blevet = devenit

at springe = a sări                               sprunget = sărit

at binde = a lega                                bundet = legat

at bringe = a aduce                            bragt = adus

at drikke = a bea                                drukket = beat

Acestea sunt doar câteva dintre excepţii. (De obicei, verbele care se comportă astfel sunt specificate în dicţionar cu forma de imperfect şi cea de participiu.) Verbele care se comportă astfel se numesc verbe tari.

Perfectul compus

Se formează din verbele auxiliare have sau være la forma de prezent (har, respectiv er) plus participiul trecut al verbului de conjugat.

De obicei este folosit have, verbul være se foloseşte alături de verbele intranzitive (care exprimă direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta).

Exemplu:

at have = a avea                                 jeg har haft = eu am avut

at spiser = a mânca                             du har spist = tu ai mâncat

at spørge = a întreba                        han har spurgt = el a întrebat

at komer = a veni                               hun er kommet = ea a venit

ar gå = a merge                                  vi er gået = noi am mers

Mai mult ca perfectul

Se formează din imperfectul verbelor have şi være (formele de havde, respectiv var) plus participiul trecut al verbului de conjugat. Se foloseşte havde sau var în funcţie de auxiliarul folosit la perfect compus.

Exemplu:

at gå = a merge                                  du var gået = tu mersesei

at rejse = a călători                             jeg er rejst = eu călătorisem

at drikke = a bea                                jeg havde drukket = eu băusem

Imperfectul

Se formează în 3 feluri:

1)         Adăugând terminaţia -ede.

Exemplu:

at elske = a iubi                                  jeg elskede = eu iubeam

at arbejde = a lucra                 du arbejdede = tu lucrai

at svare = a răspunde             han svarede = el răspundea

2)         Adăugând terminaţia -te.

Exemplu:

at rejse = a călători                 jeg rejste = tu călătoreai

at høre = a auzi                                  hun hørte = ea auzea

3)         În mod neregulat.

at give = a da                         vi gav = noi dădeam

at springe = a sări                   jeg sprang = eu săream

at løbe = a alerga                    du løb = tu alergai

Viitorul

Se formează din prezentul verbului skulle (a trebui) sau ville (a voi) (formele de skal, respectiv vil) şi infinitivul verbului care trebuie exprimat la viitor.

Exemplu:

Lisbeth skal rejse til Rumænien.

Lisbeth vil rejse til Rumænien. (Lisbeth va călători în România.)

Uneori viitorul mai este format şi prin expresia komme til at (a ajunge să) împreună cu infinitivul verbului de conjugat.

Imperativul

Se formează eliminând terminaţia -e din forma de infinitiv.

Exemplu:

at have = a avea                                 hav! = ai!

at svare = a răspunde             svar! = răspunde!

at give = a da                         giv! = dă!

Observaţie: la unele verbe au loc modificări în rădăcină.

Exemplu:

at glemme = a uita                  glem! = uită! (un singur m)

at spille = a se juca                 spil! = joacă-te (un singur l)

Condiţionalul

Se formează din imperfectul verbelor ville (a voi) sau skulle (formele de ville, respectiv skulle) şi infinitivul verbului de conjugat.

Exemplu:

at have = a avea

jeg ville have = eu aş avea

jeg skulle have = eu aş avea

at være = a fi

du ville/skulle være = tu ai fi

Participiul prezent

Se formează adăugând terminaţia -ende la forma de infinitiv a verbului.

Exemplu:

at være = a fi              værende = fiind

at blive = a deveni                  blivende = devenind

at give = a da              givende = dând

Diateza pasivă

Se formează adăugând terminaţia -s verbelor aflate la infinitiv, prezent, imperfect, viitor, respectiv din forma potrivită a verbului at blive + participiul trecut al verbului de conjugat pentru timpurile perfect compus, mai mult ca perfect, respectiv condiţional.

Exemplu:

at give = a da; at svare = a răspunde

Diateza pasivă:

1)         Infinitiv

gives (a i se da); svarea (a i se răspunde)

2)         Prezent

gives (i se dă); svares (i se răspunde)

3)         Imperfect

gaves (i se dădu); svaredes (i se răspunse)

4)         Viitor

vil/skal gives (i se va da); vil/skal svares (i se va răspunde)

5)         Perfect compus

er blevet givet (i s-a dat)

6)         Mai mult ca perfect

var blevet givet (i se dăduse)

7)         Condiţional

ville/skulle blive givet (i s-ar da)

Negarea verbelor

Pentru a nega un verb se pune ikke (echivalentul lui nicht din limba germană) după verb sau, dacă verbul este însoţit de un verb auxiliar, după verbul auxiliar.

Exemplu:

Peter elskede Eva. (Peter o iubea pe Eva.)

Peter elskede ikke Eva. (Peter nu o iubea pe Eva.)

Niels rejser til Århus. (Niels călătoreşte în Århus.)

Niels rejser ikke til Århus. (Niels nu călătoreşte în Århus.)

Karin Larsen er kommet i dag. (Karin Larsen a venit astăzi.)

Karin Larsen er ikke kommet i dag. (Karin Larsen nu a venit astăzi.)

Verbele modale

Verbele modale însoţesc de obicei alte verbe, care se vor afla la infinitiv.

1) at måtte (a trebui, a fi obligat să)

Prezent: jeg må (eu trebuie să)

Imperfect: jeg måtte (eu trebuia să)

Perfect compus: jeg har måttet (eu a trebuit să)

Verbul mai este echivalentul lui to must din engleză sau müssen din germană (a trebui cu sens obligatoriu).

2) at skulle (a trebui, a urma să)

Prezent: jeg skal (eu trebuie să)

Imperfect: jeg skulle (eu trebuia să)

Perfect compus: jeg har skullet (eu a trebuit să)

Verbul skulle este echivalent cu to shall/should din engleză sau sollen din germană (a trebui cu sens neobligatoriu).

3) at kunne (a putea)

Prezent: jeg kan (eu pot)

Imperfect: jeg kunne (eu puteam)

Perfect compus: jeg har kunnet (eu am putut)

4) at ville (a voi)

Prezent: jeg vil (eu vreau)

Imperfect: jeg ville (eu vroiam)

Perfect compus: jeg har villet (au am vrut)

5) at burde (a trebui – obligaţie morală)

Prezent: jeg bør (eu trebuie)

Imperfect: jeg burde (eu trebuia)

Perfect compus: jeg har burdet (eu a trebuit)

Verbul burde este echivalent cu to ought to din engleză.

6) at turde (a se încumeta să, a avea curajul să)

Prezent: jeg tør (eu mă încumet să)

Imperfect: jeg turde (eu mă încumetam să)

Perfect compus: jeg har tordet (eu m-am încumetat să)

Verbul turde este echivalent cu to dare din engleză.

Infinitivul cu şi fără at

Infinitivul fără at se foloseşte după verbele modale sau cele ale simţurilor.

Exemplu:

Jeg vil ikke spise. (Nu vreau să mănânc.)

Han så mig spise. (El m-a văzut mâncând.)

Infinitivul cu at se foloseşte:

a)     după o prepoziţie

b)    ca şi subiect sau predicat

Subjonctivul

Subjonctivul nu mai este folosit în daneza modernă.

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

Accentul

Ca şi în celelalte limbi germanice, în daneză accentul cade de obicei pe prima silabă, existând însă unele excepţii:

1)         Prefixele be-, er- şi uneori for- sunt neaccentuate, accentul trecând pe a doua silabă a cuvântului.

Exemplu:

betale = a plăti; erkende = a recunoaşte; forstå = a înţelege

Excepţie

forlag = editură (accentul cade pe prima silabă)

2)         Multe cuvinte străine, mai ales din franceză, au accentul pe ultima silabă

Exemplu:

grammatik = gramatică; telefon = telefon

3)         Sufixele -ere, -eri, -i, -ik, -tion, -tør, -ur poartă accent, deplasând astfel accentul la finalul cuvintelor.

Exemplu:

presentere = a prezenta; bageri = brutărie; geni = geniu; fonetik = fonetică; station = gară; direktor = director; kultur = cultură

4)         Sufixul -inde (cu care se alcătuiesc substantive feminine) este accentuat

Exemplu:

lærerinde = învăţătoare

Stød-ul (Ocluziunea glotală)

Stød-ul este o caracteristică a pronunţiei limbii daneze. El constă din întreruperea rostirii unui sunet prin închiderea coardelor vocale. Efectul acustic este asemănător celui închiderii coardelor vocale când tuşim, fără ca, totuşi, închiderea să se producă forţat. Stød-ul se produce doar  pe o silabă accentuată şi doar când coardele vocale vibrează. Deci stød-ul afectează doar sunetele sonore şi se realizează:

a)         pe o vocală într-o silabă cu vocala lungă;

b)         pe un diftong;

c)         pe o consoană finală,  într-o silabă alcătuită dintr-o vocală scurtă şi o consoană finală sonoră.

Consoanele surde p, t, k, b, d, h, s, f nu pot avea stød.

Mulţi vorbitori nedanezi au tendinţa de a articula prea tare stød-ul ducând astfel la o pronunţie nefirească a limbii. Pentru a evita astfel de situaţii, este recomandată o mai rară folosire a stød-ului, decât o pronunţare exagerată a lui.

Iată în cele ce urmează câteva reguli pentru utilizarea stød-ului:

1)         Majoritatea cuvintelor monosilabice au stød, dacă îndeplinesc condiţiile necesare.

Exemplu:

bro = pod; to = doi; stor = mare

Primesc stød şi substantivele monosilabice cu sufixul genitival -s (bros = al, a podului), adjectivele monosilabice cu desinenţa -t a neutrului (stort = mare) şi verbul la formele monosilabice (at gå = a merge; han går = el merge).

Stød-ul mai apare la cuvintele bisilabice provenite din cuvinte monosilabice (ager = ogor, provenit din akr); într-o serie de sufixe folosite pentru crearea de substantive, adjective sau verbe, de exemplu -hed, -dom, -skab, -bar (enighed = unire; lærdom = erudiţie; venskab = prietenie; frugtbar = roditor).

În multe cuvinte de origine străină (franceză), mai ales la substantivele terminate în -ion (organisation = organizaţie) şi la toate verbele terminate la infinitiv cu -ere (arrivere = a sosi) apare stød.

În cuvintele compuse, ultima componentă îşi menţine stød-ul, dacă îl avea (bil = automobil, personbil = automobil de persoane).

2)         Nu se produce gløt:

a)         În cuvintele monosilabice terminate cu o vocală scurtă şi o consoană surdă.

Exemplu: kat = pisică; kop = ceaşcă

b)         Cuvintele bisilabice terminate în –e nu au stød.

Exemplu: pære = pare; kone = soţie

La aceste cuvinte stød-ul nu apare, de obicei, nici la forma articulată sau cea de plural. Stød-ul lipseşte şi la forma, de obicei bisilabică, a infinitivului verbelor simple (at tale = a vorbi).

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

sursa FOTO

Accentul într-un cuvânt din mai multe silabe va fi marcat prin simbolul ‘ în faţa silabei accentuate. De obicei vocalele lungi se află în silaba accentuată, iar cele scurte se pot afla în oricare silabă. Stød-ul va fi marcat prin semnul exclamării după vocală, diftongul sau consoana care îl poartă.

Majoritatea cuvintelor daneze sunt accentuate pe prima silabă. Iată în continuare pronunția vocalelor daneze.

Vocalele
a

1) Se pronunţă a ca în cuvântul francez plat (un a scurt şi ceva mai închis).

Exemplu:

hat = pălărie
2)    Se pronunţă lung şi mult mai deschis decât e românesc (vede, pere).

Exemplu:

have = grădină; vane = obicei

3)    Înainte şi după r, înainte de ng şi în diftongul ou se pronunţă ca în româneşte.

Exemplu:

bare = numai; lang = lung

e

1) Se pronunţă lung şi deschis; ceva mai lung decât primul e din cuvântul românesc cheie.
Exemplu: renlig = curat
2)    Scurt şi ceva mai deschis, ca în cuvântul românesc bec.
Exemplu: led = articulaţie, încheietură
3)    Ceva mai deschis ca primul e din cuvintele vede, mere; asemănător cu ä german din cuvintele Nächte, Länder. Este totdeauna scurt.
Exemplu: hest = cal; ven = prieten
4)    Într-o silabă neaccentuată (de obicei finală) se pronunţă ca şi ă românesc sau ca un e german din cuvântul machen.
Exemplu: gammel = bătrân; skrive = a scrie

i

1) Se pronunţă lung şi închis, ca în cuvântul românesc fire.
Exemplu: vise = a arăta
2)    Scurt ca în româneşte.
Exemplu: vi = noi; hilsen = salut

o

1) Se pronunţă lung şi închis ca în românescul rol sau sol, cu buzele rotunjite şi mai prelungit.
Exemplu: skole = şcoală
2)    Scurt şi ceva mai deschis.
Exemplu: ost = caşcaval
3)    Scurt şi mai deschis decât variantele precedente.
Exemplu: nok = destul; blot = numai

u

1) Lung, închis şi labializat ca în trăsură, dar mai prelungit.
Exemplu: due = porumbel; hule = peşteră
2)    Scurt şi mai puţin labializat ca în bust.
Exemplu: muskel = muşchi; kunne = a putea
3)    Ca un o scurt înaintea grupurilor de consoane ft, kk, mm, nd, ng.
Exemplu: luft = aer; lukke = a închide

y

Ca un ü din germană (Typ, Übel) sau în franceză (bordure, conpure). Se rotunjesc buzele ca pentru u şi se rosteşte i.
Exemplu: lyse = a străluci; lytte = a asculta

æ

Ca un e scurt din cuvântul german denn
Exemplu: læse = a citi; æble = măr

ø

Aproximativ ca ö din cuvântul german Köln, Öl, Goethe sau în cuvântul francez chanteuse (se rotunjesc buzele ca pentru o şi se rosteşte e).
Exemplu: købe = a cumpăra

å

Se pronunţă ca un o între deschis şi semideschis.
Exemplu: gå = a merge

Diftongii
aj, ej, eg, ig

Se pronunţă ai
Exemplu: maj = mai; dejlig = frumos; regu = ploaie; mig = mie, pe mine
øj, øg

Se pronunţă oi (o scurt şi deschis)
Exemplu: høj = înalt; løg = ceapă
af, av, au

Se pronunţă au
Exemplu: aflang = prelung; hav = mare, ocean; automat = automat
sv

Se pronunţă iu
Exemplu: livlig = vioi
ev, eb

Se pronunţă eu
Exemplu: rev = recif; peber = piper
yv

Se pronunţă labializat üu
Exemplu: Syv = şapte
ov, ob

Se pronunţă ou (o scurt şi deschis)
Exemplu: lov = lege; over = peste
æv

Se pronunţăeu (e mai deschis)
Exemplu: ævle = o flecări; jævn = neted
j urmat de vocală

Se pronunţă i urmat de vocală mai lungă
Exemplu: ja = da; jod = iod

Consoanele
b

În grupurile eb şi ob b devine u. În rest seamănă mult cu p din română sau franceză
Exemplu: peber = piper; kobber = cupru
c

1) Înainte de e, i, y, ø devine s. În rest se pronunţă ca şi k
Exemplu: cigaret = ţigară; cykel = bicicletă
2)    Grupul ch urmat de o vocală se pronunţă ca un ş românesc
Exemplu: chokolade = ciocolată
d

1) Se pronunţă ca şi grupul th din engleză (there, wether), la sfârşitul cuvintelor monosilabice după o vocală, între 2 vocale în silaba finală a unui cuvânt şi înaintea unor consoane sonore
Exemplu: bade = a face baie
2)    Nu se pronunţă în grupurile de consoane dt, ds, ld, nd, rd
Exemplu: lidt = puţin; vand = apă
Excepţii: gyldig = valabil; myndig = autoritar
3)    Ca un d românesc
Exemplu: dansk = daneză; aldrig = niciodată
4)    a) Grupul dd înaintea vocalei e în poziţia finală, neaccentuată se pronunţă ca şi englezescul th (this, that)
Exemplu: sidde = a şedea; bredden = malul
b)  Grupul dd înainte de a, e sau i se pronunţă uneori d surd
Exemplu: addere = a aduna
f

Se pronunţă ca în româneşte. În prefixul of, f devine u
Exemplu: afstand = distanţă
g

1) Ca şi un g românesc
Exemplu: gade = stradă
2)    La finalul multor consoane monosilabice, de obicei după o vocală scurtă se pronunţă ca un c românesc
Exemplu: lug = orz
3)    Între 2 vocale, când este urmat de un e neaccentuat se pronunţă ca un h românesc sonor (echivalent cu g din spaniolul luego = îndată)
Exemplu: regel = regulă
Obs: În grupurile -uge, -ige, -yge, -age şi în poziţie finală, de multe ori g nu se pronunţă
4)    În grupurile ge, gi se pronunţă g (ca şi în limba germană)
h    Se pronunţă ca în româneşte, cu excepţia grupurilor hj şi hv unde este ???
Exemplu: have = a avea; hvem = cine; hjemme = acasă
j

Ca un i românesc, înainte sau după o vocală
Exemplu: ja = da; haj = rechin
k

Ca un c românesc
Exemplu: koste = a costa
l

Ca în româneşte
Exemplu: lytte = a asculta
m

Ca în româneşte
Exemplu: men = însă, dar
n    Ca în româneşte. Când este urmat de g se pronunţă nazal ng, ca în cuvintele germane Gong, Menge
Exemplu: nord = nord; lang = lung
p    Ca în limba română
Exemplu: pil = salcie
r

1) Înaintea vocalelor se pronunţă ca un r francez uvular (graseiat)
Exemplu: lære = a învăţa
2)    După vocale se pronunţă ca un r foarte slab (vocalic), ca şi în cuvintele engleze four, there
s    Ca un s românesc, cu excepţia grupului sj şi a grupului ss din sufixul -ssion, în cuvintele de origine străină (franceză) unde se pronunţă ş
Exemplu: se = a vedea; sjæl = suflet; passion = pasiune
t

1) Se pronunţă ca un t românesc aspirat, într-o silabă accentuată şi neprecedat de o altă consoană
Exemplu: tolk = interpret
Când este la sfârşitul unei silabe t nu este aspirat.
2)    Grupul et la final (neaccentuat) se pronunţă ca un ă urmat de sunetul th din engleză (there)
Exemplu: huset = casa
3)    În sufixul -tion din cuvintele de origine străină (franceză), t se pronunţă ca un ş românesc
Exemplu: nation = naţiune
v,w

1) Se pronunţă v
Exemplu: varm = cald; Wessing
2)    În diftongii av, iv, ev, ov, yv, æv v se pronunţă u
Exemplu: hav = mare, ocean; livlig = vioi; rev = recif; lov = lege; syv = şapte; jævn = drept, neted
z

Se pronunţă întotdeauna s
Exemplu: zebra = zebră
x

În limba daneză modernă acest semn a fost înlocuit cu ks. A rămas în cuvintele străine, în poziţie iniţială (xylograf = xilograf) şi în cuvântul taxa = taxi
q

Există foarte rar şi se pronunţă k
Exemplu: quiz = emisiune “cine ştie câştigă”

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

sursa FOTO

Alfabetul danez

a    [e]
b    [be]
c    [se]
d    [de]
e    [e]
f    [ef]
g    [ge]
h    [ho]
i    [i]
j    [jot]
k    [ko]
l    [el]
m    [em]
n    [en]
o    [o]
p    [pe]
q    [ku]
r    [er]
s    [es]
t    [te]
u    [u]
v    [ve]
w    [dobālt ve]
x    [eks]
y    [ü]
z    [set]
æ    [æ:]
ø    [ö]
å    [o]

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

sursa FOTO

Expresii

God morgen!    = Bună dimineaţa!
God dag!    = Bună ziua!
God aften!    = Bună seara!
God nat!    = Noapte bună!
På gensyn!    = La revedere!
Farvel !    = La revedere!, Cu bine!
Velkommen!    = Bun venit!
Tak!    = Mulţumesc!
Ingen årsag    = N-aveţi pentru ce
På forhånd tak    = Mulţumesc anticipat
Selv tak    = Şi eu vă mulţumesc
Måske    = Poate
På snarligt gensyn    = Pe curând
Ja    = Da
Nej    = Nu
Undskyld    = Scuzaţi
Om forladelse    = Iertaţi-mă

Det gør mig ondt    = Îmi pare rău
Det var min fejl    = A fost greşeala mea
Jeg vil gerne have …    = Aş dori …
Jeg søger …    = Caut …

Ilvordan går det?    = Ce mai faceţi? Ce mai faci?
Tak, fint.    = Mulţumesc, bine.
Ilav det godt!    = Toate cele bune!

Glædelig jul!    = Sărbători fericite!
Godt nytår!    = La mulţi ani!
Lykke til!    = Mult noroc!
God rejse!    = Călătorie plăcută!
Jeg beklager, men …    = Regret, dar …
Det tror jeg ikke.    = Nu cred.
Jeg må sige nej.    = Trebuie să refuz.
Det ved jeg ikke.    = Nu ştiu.
Nej, tak.    = Nu, mulţumesc.
De har ikke ret.    = Nu aveţi dreptate.
Et øjeblik    = O clipă
Fare    = Pericol
Hjælp    = Ajutor
Værsgo    = Poftiţi
Pas på    = Atenţie
Skynd Dem    = Grăbiţi-vă
Vær forsigtig    = Fiţi atent
Kom ind!    = Intră!
Må jeg komme ind?    = Pot intra?
Vær venlig    = Te rog
Beklager    = Îmi pare rău
Hvad hedder De?    = Cum vă numiţi?
Jeg hedder Henrik.    = Mă numesc Henrik.
Det glæder mig at møde Dem.    = Îmi pare bine de cunoştinţă.
Hvad hedder du?    = Cum te numeşti?
Det forstår jeg ikke    = Nu înţeleg
Hej!    = Bună!
Dav!    = Bună!
Tillykke    = Felicitări
Rygning forbundt!    = Fumatul interzis!
Kan du taler langsommere?    = Poţi vorbi mai rar?
Mange tak for venligheden.    = Vă mulţumesc foarte mult pentru
amabilitate.
Det glemte jeg.    = Am uitat (aceasta)
Det var min fejl.    = A fost greşeala mea.
Det var ikke min fejl.    = Nu a fost greşeala mea.
Vil De vente et øjeblik.    = Aşteptaţi o clipă.

Vocabular

Zilele săptămânii

Mondag
Tirsdag
Onsdag
Torsdag
Tredag
Lørda
Søndag

Lunile anului

• Januar
• Februar
• Marts
• April
• Maj
• Juni
• Juli
• August
• September
• Oktober
• November
• December

Anotimpurile

• Primăvară = Foråret
• Vară = Sommern
• Toamnă = Efteråret
• Iarnă = Vinteren

Culori (Farver)

• hvid = alb
• grøn = verde
• sort = negru
• brun = maro
• rød = roşu
• orange = portocaliu
• gul = galben
• grå = gri
• blå = albastru
• marineblå = bleumarin

Grade de rudenie

• far = tată
• farbror, morbror, onkel = unchi
• mor = mamă
• faster, moster, tante = mătuşă
• søn = fiu
• fætter = văr
• datter = fiică
• kusine = verişoară
• mand = soţ
• bror = frate
• kone = soţie
• søster = soră

Punctele cardinale

• nord
• syd
• øst
• vest

Țări și orașe

• Anglia = England
• Austria = Østrig
• Belgia = Belgien
• Bucureşti = Bukarest
• China = Kina
• Copenhaga = København
• Danemarca = Danmark
• Egipt = Ægypten
• Franţa = Frankrig
• Germania = Tyskland
• Grecia = Grækenland
• Italia = Italien
• Japonia = Japan
• Marea Britanie = Storbritanien
• Norvegia = Norge
• Olanda = Holland
• Polonia = Polen
• România = Rumænien
• Spania = Spanien
• Suedia = Sverige
• Ungaria = Ungarn

Numeralul

Numeralul cardinal0

0 – nul
1 – en, et
2 – to
3 – tre
4 – fire
5 – fem
6 – seks
7 – syv
8 – otte
9 – ni
10 – ti
11 – elleve
12 – tolv
13 – tretten
14 – fjorten
15 – femten
16 – seksten
17 – sytten
18 – atten
19 – nitten
20 – tyve
21 – enogtyve
22 – toogtyve
23 – treogtyve
24 – fireogtyve
25 – femogtyve
26 – seksogtyve
27 – syvogtyve
28 – otteogtyve
29 – niogtyve
30 – tredive

Pentru formarea numeralului, vezi și pagina dedicată numeralului danez.

Verbe

a fi = at være
a se numi = at hedde
a avea = at have
a veni = at komme
a mânca = at spise
a locui = at bo
a bea = at drikke
a se juca = at pleje
a trebui (obl) = at måtte
a auzi = at høre
a trebui (neobl) = at skulle
a întâlni = at møde
a scrie = at skrive
a întreba = at spørre
a citi = at læse
a începe = at begynde
a uita = at glemme
a plăti = at betale
a merge = at gå
a cere = at forlange
a dormi = at sove
a ascunde = at gemme
a putea = at konne
a cumpăra = at købe
a vrea = at ville
a învăţa = at lære
a închide = at låse
a crede = at mene
a călători = at rejse
a căuta = at søge
a povesti = at tale
a goli = at tømme
a-şi cere scuze = at undskylde
a arăta = at vise
a exersa = at øvelse
a urî = at hatte
a şti = at vede
a se aşeza = at sætte sig ned
a bate la uşă = at banke gå døren
a închide = at lukke
a vorbi (cu) = at snakke med
a primi = at få
a conduce (maşina) = at køre (bil)
a deveni = at blive
a da = at give
a face = at gøre
a râde = at le
a se afla = at ligge
a alerga = at løbe
a vedea = at se
a spune = at sige
a lua = at torge
a merge cu bicicleta = at cycle
a găti = at lave mowl
a traduce = at oversætte
a avea nevoie = a behøve
a rezolva = at opløse
a întâlni = at træffe
a găsi = at finde
a permite = at tillate
a răspunde = at svare
a ruga = at bede
a aştepta (ceva, pe cineva) = at vente på
a vizita = at besøge
a se muta = at flytte
a folosi = at brige
a preda = at undervise
a rămâne = at blive
a zbura = at flyve
a câştiga = at vinde
a cunoaşte = at vide kende
a lua = at (mod)tage
a înota = at svømme
a cânta = at synge
a sări = at
a muri = at dø
a trăi = at leve
a iubi = at elske
a pierde = at tobe
a spăla = at vaske
a plânge = at skrige
a spera = at håbe
a construi = at bygge
a căuta = at søge
a arăta = at vise
a studia = at studere
a minţi = at ligge
a oferi = at tilbyde
a calcula = at beregne
a ploua = at regne
a ninge = at sue
a tuna = at tordne, dundre
a fulgera = at tordne, dundre
a închide = at lukke
a deschide = at åbne, luke op
a urca = at klatre
a coborî = at gå ned ad, stige ned i
a repeta = at gentage, repetere
a recapitula = at opsummere
a hotărî = at afgøre
a corecta = at rette, korrigere
a dansa = at danse
a zîmbi = at smile
a-şi aminti = at huske (på)
a visa = at drømme
a mirosi = at lugte (til)
a gusta = at smage, have smag
a jura = at sværge
a arde = at brænde
a sfătui = at råde
a ierta = at tilgive, forlade

Vezi și pagina dedicată verbelor daneze.

Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.

Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.

sursa FOTO